„Stimati concetateni

In calitate de primar al comunei Costesti, judetul Iasi, adresez bun venit tuturor vizitatorilor site-ului primariei nostre. Prin intermediul acestui site dorim sa oferim o imagine de ansamblu asupra comunei noastre si consideram ca cei interesati vor putea primi informatii de pe site-ul nostru despre administratia publica, unitatile de invatamant, cultura, agenti economici, etc.

Va multumesc in numele tuturor cetatenilor pentru ca ati avut curiozitatea si dorinta de a afla cat mai multe despre noi, si sper ca veti putea gasi si oportunitati de afaceri, asigurandu-va cu responsabilitate de existenta unei administratii publice locale, deschise si transparente. De asemenea propun tuturor celor interesati sa ne viziteze si sa descopere frumusetea locurilor din comuna noastra. ”

Primar  – Doaca Aurel

 

Comuna Costeşti

Localitatea este situată într-o depresiune înconjurată de dealuri, în partea estică a judeţului Iaşi, având în componenţă satele Costeşti (care include şi satul Pietrişu) şi Giurgeşti și întinzându-se pe o lungime de aproximativ 8 km.

Deşi principala ocupaţie a oamenilor din comuna Costeşti este agricultura şi creşterea animalelor, viaţa în această aşezare rurală este una deschisă în permanenţă spre nou şi modern, unul din avantaje fiind poziţionarea comunei în apropierea oraşelor Târgu Frumos (8 km), Paşcani (17 km), Iaşi (52 km).

Dealurile şi pădurile comunei Costeşti se văd încă de la drumul principal, acestea mărginind satele comunei, iar mai apoi se ivesc şi gospodăriile, unele mai moderne, cu etaj și spaţii mai generoase, altele păstrând stilul mai vechi, cu o intrare principală şi două camere, distribuite de-o parte şi cealaltă a acesteia.

Primăvara şi toamna priveliştea oferită de sat îţi taie respiraţia, fie prin multitudinea de pomi înfloriţi, fie prin coloritul specific anotimpului de toamnă când, datorită abundenţei vegetaţiei, culorile ruginii ale toamnei variază de la o zi la alta.

Prin mijlocul comunei curge pârâul Bahlueţul Rece, care străbate satul de-a lungul lui. În urma lui, printre dealurile Giurgeştiului îşi croieşte drum un alt pârâiaş, Pietrosu, care alimentează cursul Bahlueţului.

Date istorice

Primele aşezări omeneşti pe această vale datează din epoca de piatră. În urma săpăturilor efectuate de către profesorul Ciurea din Fălticeni, s-a descoperit prima vatră de sat, găsind nenumărate obiecte (vase din ceramică, topoare din piatră, idoli, cuptoare, morminte). De la această primă aşezare omenească şi până la 1494, timpul nu a oferit informații cu privire la modul în care a evoluat şi s-a dezvoltat această veche vatră de sat.

Primul document care pomeneşte de Costeşti ca şi aşezare omenească este pomelnicul ctitoriei din 1594, care se găseşte la Biserica de lemn din satul Costești, construită din bârne şi cuie de lemn, de către răzeşii lui Ştefan cel Mare.

Nu cunoaştem date cu privire la formarea comunei ca unitate administrativă independentă, dar se cunoaşte că înainte comuna Costeşti a fost formată din satele: Costeşti, Pietrişu şi Giurgeşti, Corneşti şi Săcăreşti (care acum aparţin comunei Băiceni) şi Sârca Nouă (care aparţine comunei Balş).

În anul 1962, datorită noii împărțiri administrative, comuna Costești se desfințează, reînfiinţându-se în anul 2004. Astăzi comuna este formată din satul Giurgeşti şi satul Costeşti, în componenţa căruia intră şi satul Pietrişu. Numele de Pietrisu vine de la cantitatea mare de piatra ce se gaseste in subsolul acestui sat

In partea de N-V a comunei se află satul Giurgești. Satul s-a format în urma venirii unor călugări care au construit un schit. La acest schit veneau oameni să se închine.Primul om care s-a stabilit pe lânga schit a fost Giurgeu, de unde și numele satului Giurgești. In timpul celui de-al II-lea Război Mondial acest schit a ars.

In romanul „Zodia Cancerului” Mihail Sadoveanu pomenește despre o călătorie pe care o face Paul de Maranne, abate de Juvigny, împreună cu boierul Alecu Ruset. Ei au poposit în Costești la moara lui Popa Nicoară. Din descrierea lui Sadoveanu reiese că satul Costești a fost vizitat în vremea domniei lui Duca–Vodă în anul 1679, fapt ce atestă vechimea acestui sat.